MIT FISCAL #34 | Generat AI
„Regula de limitare a dobânzilor este pentru multinaționale. O societate românească fără firmă-mamă străină își deduce întotdeauna integral dobânzile."
❌ FALS
Regula din art. 40^2 din Codul fiscal nu se aplică doar multinaționalelor. Excepția de la ea, adică deducerea integrală a costurilor excedentare ale îndatorării, privește doar entitatea independentă. O entitate independentă nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară, nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent.
Chiar și o societate românească fără firmă-mamă străină poate ieși din această categorie. Este suficient să aibă o întreprindere asociată. Aceasta înseamnă o entitate în care societatea deține direct sau indirect cel puțin 25% din capital, drepturi de vot sau profit. Înseamnă și o persoană care deține cel puțin 25% la societate. Dacă aceeași persoană deține cel puțin 25% și în alte entități, toate entitățile respective sunt considerate asociate.
Speță ilustrativă: Alfa SRL deține 30% din Beta SRL, deci cele două sunt întreprinderi asociate, iar Alfa nu mai este entitate independentă. Alfa are costuri excedentare ale îndatorării de 1.400.000 euro, în echivalent lei, și o bază de calcul de 800.000 euro. Se deduc 1.000.000 euro în plafon. Din diferența de 400.000 euro se deduc doar 240.000 euro, adică 30% din baza de calcul. Cei 160.000 euro rămași sunt nedeductibili în perioada respectivă și se reportează.
Intră pe canalul WhatsApp „geofin.ro - Opinii fiscalitate românească (AI)”
Material generat cu AI și filtrat înainte de publicare.
Nuanță profesională: în practică, regula contează abia când costurile excedentare, adică dobânzile minus veniturile din dobânzi, depășesc echivalentul a 1.000.000 euro pe perioadă fiscală. Pentru costurile din operațiuni cu persoane afiliate care nu finanțează activele eligibile prevăzute de lege, plafonul este de 500.000 euro, iar totalul nu poate depăși 1.000.000 euro. Costurile nededuse se reportează fără limită de timp. Valoarea de piață a dobânzii rămâne o condiție separată. Temeiul legal este art. 40^1 pct. 4 și art. 40^2 alin. (1)–(5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Pentru aplicarea într-un caz concret, consultă și un profesionist contabil.

Comentarii
Trimiteți un comentariu